Aceste manifestari sunt foarte frumoase deoarece arata lumii intregi traditiile populare si esenta spiritului bucovinean.Sunt traditiile vechi ,ancestrale alaturi de traditiile noi cum ar fi spectacolele etno-pop-rock si produsele ecologice.Politicienii folosesc acest prilej pentru a se arata poporului si pentru a le tine discursuri inaltatoare.Traditia de a scrie cu oi pe dealuri inceputa de domnul Flutur nu a mai fost respectata.Cred ca s-au suparat si oile ca au fost luate la misto de o tara intreaga.Domnul Baisanu a muls oaia.Era exceptional daca,vorba unui coleg de forum,mulgea berbecul.

n 1937 era inaugurată de Regele Carol al II-lea, în prezenţa a 50.000 de oameni, fiind cea mai mare tabără din ţară. Au urmat zeci de ani de glorie şi apoi regresul, încet dar sigur, de după Revoluţie. Colapsul a început însă după 2005, când Tabăra de la Bucşoaia a fost închisă. Este incredibil cum în doar şapte ani tabăra a ajuns o ruină, o adunătură de clădiri devastate, un loc de jaf din care se fură ca-n codru.
În anul 1938 tabăra avea două clădiri, iar puţin mai târziu, pe malul râului Suha s-au construit 14 solare, unde erau cazaţi şcolarii pe timpul verii. Grupuri de elevi, de cercetaşi, cu toţii se perindau pe la Bucşoaia. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, tabăra a devenit garnizoana Armatei de Vânători de Munte a italienilor.
La începutul anilor 1960, Radu Caraciuc a devenit administrator al taberei. „Vremuri ca acelea nu am mai văzut. Veneau elevi din toată ţara, se organizau competiţii, concursuri şcolare, tabere de agrement. Aveam cazaţi în tabără câteva mii de elevi pe sezon, şi am ajuns să servim câte cinci mese pe zi la cantină”, îşi amintea fostul administrator al centrului.
În momentul de faţă 14 hectare de teren, două blocuri de cazare, o sală de sport, o cantină cu peste 1.000 de locuri, toate zac, uitate de autorităţi.

AM TRAIT SA O VAD SI PE ASTA.. DORINTA MI-A FOST IMPLINITA!!!!

IN SFARSIT BAISANU SI-A GASIT LOCUL!!! ANGAJATI-L